Și cum mă pregăteam eu așa de o serată liniștită de femeie depresă în prag de 50 de ani, mă sună fecior-miu să mă anunțe că trece pe la mine. El și pretena lui. Adevărul este că ăsta nu prea trece din proprie iniziativă, fără să-l inviți oi cu treburi, în sensul să tragi de el cu ciorbe, cu sarmale și chftele și altele, motiv pentru care m-am panicat așa de rău că l-am sunat înapoi să-l întreb dacă-i sănătos, s-a întâmplat ceva ori vine sfârșitul lumii și pe mine nu m-a anunțat nimeni. Mi-a raspuns senin că nimic din toate astea și să-l las în pace că nu mai poate omul să treacă s-o vadă pe mă-sa că vin eu cu toate paranoiele mele. Și mai ciudat îmi părea pentru că fusese zilele trecute la cină, când se întorsese de la Bologna, când am mâncat, am băut, am vorbit, i-am vărsat și un pahar de vin pe cămașa așa minunat călcată fix de mine iar el m-a fericit cu una dintre glumele lui minunate. Asta: Eu: Mă duc să mă spăl pe mâini în baie ca să-mi elimin grăsimea și după aia mâncăm. El, râzând cu gura până la urechi: Ma’ dă și prin alte părți ale corpului! Că de când trăiești singură, nici nu-ți priește….Deci, dacă n-aveți copii, faceți, ca să aibă cine să se ia de grăsimea voastra! Și ca să nu mă îndepărtez prea tare de subiect, o să vă zic un lucru, paranoiele mele nu vin așa din senin, ci din faptul că ăsta -i mereu ocupat, parcă a ieșit de la origini cu lucruri de făcut pe țeavă, și ca să-l conving să treacă pe la mă-sa ori am chestii de făcut, reparat, cumparat ecc, ori e vreo sărbătoare, ori îi arde de ieșit cu mămicuța la prânz dar nu era cazul că trecuse, prânzul zic, ori are lucruri de adus la spălat că i s-a stricat mașina ori îmi inventez câte ceva, vreo durere ori ceva stricat prin casă. Cum nimic în acest sens nu se simțea în aria empatică, mă gândisem să mă bucur de liniștea mea de single la o vârstă matură dar nu înaintată, cu ceva frugal de mâncare, două discuții pe Tinder cu vreun plictisit dornic de sex ascuns sub discuții relativ intelectuale mai mult sau mai puțin de vârsta mea și vreun început de film pe Netflix că nu ajung niciodată mai departe de o treime că între timp adorm, grazie și ceaiului abitudinal seral de mușețel cu melatonină care nu se întâmplă prea des să nu-și facă efetul.
Așadar, odată feng shuiu-mi distrus, m-am adaptat repede la schimbări cu un salt radical la 180 de grade, am coborât la „magazinul de români” și-am luat câte ceva etnic de ale gurii, nu mult, ușurel de vară, că-s aproape șomeră și mi-am pus în cap să fac economii – smântâne, zacuști, cârnați și niște tobă – că fețe prețioase așa nu vede mama în fiecare zi, am gătit repede și bun niște pui cu lămâie de la măcelăria italiană și câteva felii de vinete fripte în grabă pe gratar, dar puține, că Delia nu mănâncă, pâine de la bangla că în alte părți era deja închis, vin mai aveam de data trecută că mă certase când i-am zis să nu aducă nimic ca să nu-și cheltuie banii, că așa-s mamele, dar cică să-l las și pe el să se simtă bine și să vină cu ceva la mama lui. În orice caz, am completat cina ușoară cu câteva babà, chantilly și funghetti al cioccolato de la Maria din colț care ne plac așa de mult și din care, pe neveu, s-a înfruptat și Sniffi, că așa-i ea needucată și-și bagă botu’ peste tot. Mai ales atunci când e emoționată că i-a venit iubitul acasă.
Și din nou, cam ca de fiecare dată, am mâncat, am băut, ne-am hlizit, am răspuns la vreo doi obosiți pe Tinder împreună, că, na, știți cum e, de la o vârstă încolo, se schimbă rolurile și cică trebuie să-mi dea el ok-ul cu cine să ies, ne-am promis să ne vedem din nou repede și apoi fiecare acasă la el. Ceaiul l-am băut oricum, de Netflix n-a mai fost nevoie ca să adorm, că paharul de vin băut la masă se vede că-mi dăduse la cap și-mi alungase gânduri, depresii și alte cele și-am adormit imediat. Liniștită, cu sentimentul că e greu să crești copii, dar tare-i bine să-i ai!

